Buna dimineata soare

   

Povestea covrigilor totul incepe undeva prin anul 600. Unii spun ca germanilor le datoram astazi unul dintre cele mai iubite produse de patiserie, altii le atribuie italienilor tot meritul.

   Adevarul il gasim in lucrarea “Istoria Ştiintei şi a Tehnologiei”, scrisa de Bryan Bunch şi Alexander Hellemans. Potrivit acestora, covrigii au fost inventati in anul 610 de catre un calugar Italian, fiind folositi drept rasplata pentru copiii care invatau rugaciunile.

    Micile fâşii de aluat copt, incolacite, erau denumite simpu “PRETIOLA” ( mici recompense). O alta sursa localizeaza inventia intr-o manastire din sudul Frantei!

   Covrigul cu bucle ar mai putea avea legaturi cu pâinea greceasca in forma de inel, derivata de la pâinea folosita la slujbe in manastiri in urma cu aproape 1.000 de ani. in Germania exista poveşti care relateaza ca inventia covrigilor a fost a brutarilor disperati tinuti captivi de catre conducatorii local.

    Enciclopedia “Meyers Konversations-Lexikon” din 1905 suspecteaza originea covrigului odata cu interzicerea traditiilor pagâne de copt, precum forma Crucii Soare, la Sinodul din Estinnes din anul 743. Covrigul ar fi aparut ca un inlocuitor.

   Covrigul a fost folosit drept emblema brutarilor şi mai apoi a breslelor acestora din zonele sudice din Germania şi s-au pastrat pâna in secolul al XII-lea, scrie Observator.tv.

   In Biserica Catolica, covrigii erau considerati ca având o semnificatie religioasa datorita ingredientelor şi a formei. Covrigii erau realizati dupa o retea simpla folosind faina şi apa pentru a putea fi mâncati pe perioada postului.

   In primul rând, ce defineşte covrigul? Nu e coca, relativ comuna produselor de panificatie, nu e sarea, macul sau susanul (pe acestea le putem regasi şi pe cornuri sauchifle).   Este gaura. Un covrig este definit de golul din mijlocul sau. Un covrig fara gaura ar fi o simpla chifla cam tare.

   Asemenea gaurilor din mijlocul pâini plate suedeze (ceea ce permitea agatarea lor pe sfori), buclele covrigilor ar fi putut servi unui scop practic. Spre exemplu, puteau fi atârnati pe bete, acestea fiind proiectate in sus de pe o coloana centrala. Un astfel de obicei se poate vedea intr-un tablou al pictorului Job Berckheyde realizat in jurul anului 1681.      Deşi nu la fel de popular ca şi printre germani şi americani, covrigii cu bucle sunt cunoscuti şi in alte tari europene şi in alte tari din jurul lumii.

   In Cehia, covrigul este cunoscut sub numele de “preclik”, in Finlanda ca şi “viipurinrinkeli”, iar in Slovacia este numit “praclik”. Spaniolii, francezii, şi italieni ii numesc “pretzel”, “bretzel” sau “brezel”, norvegienii şi danezii il numesc “kringle”, polonezii ii spun “precel”, in maghiara şi croata este numit “perec”, iar in sarba i se spune “pereca”. Aliment de baza al populatiei baştinaşe, covrigul a intrat in istoria noastra, se pare, pe filiera turca.

sursa

Recomandare

    Dacă doresti să participi , in fiecare luni ,publică pe blogul tău , un   articol (video,text,imagini)  si daca vrei să-l impărtăsesti cu noi, inscrie articolul aici!