" Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet.– " Nicolaie Iorga

26 apr. 2015

Buna dimineata soare

 Legenda magnoliei




    -Mi-am dorit un apus de soare diferit în fiecare zi- a spus o floare de magnolie- cerul, așa limpede cum este el, nu-mi aduce nici o bucurie sau emoție, ci mai degrabă o stare de amorțeală și plictis.
   - Așteaptă să vină toamna și ai să vezi unul cu adevărat minunat; sunt sigură de asta, soarele, cerul și norii, parcă s-ar omogeniza creând o consonanță lucidă, mirifică, iar vântul o să te facă să te simți plină de vioiciune, crede-mă. Iubesc toamna- am spus eu cu glas aproape stins, dându-mi seama de gafa făcută.
     - De ce te-ai întristat deodată? – întreabă floarea de magnolie
     - Îmi pare rău, cursul vieții tale se desfășoară numai primăvara; toamna e un anotimp atât de îndepărtat pentru tine, e păcat.
     -Nu ai de ce să fii tristă din cauza asta, viața mea, deși e foarte scurtă, îmi place așa cum este. Aș vrea uneori sa cunosc celelalte anotimpuri, dar asta ar fi posibil numai dacă aș fi ca tine, însă nu ar mai avea nici un farmec viața mea.
     -Ei, cum așa? – am replicat eu mirată
      -Uite, tu până acum ai trecut prin 16 primăveri nu-i așa?
      -Da, ai dreptate și ?
      -Păi cum și, copilă naivă, eu trăiesc doar primăvara aceasta, pentru mine nu există trecut nici viitor, ci doar prezent. Eu pentru prima oară simt adierea caldă a vântului dinspre miază-zi care îmi scutură petalele, prima rază de soare care m-a făcut să înfloresc, pentru prima oară eman parfumul meu ușor, proaspăt și colorez zâmbetele celor din jur. Acestea sunt sentimente unice, fiecare în felul său, pentru că știu că nu le voi mai simți niciodată îndeajuns încât să mă deprind cu ele. Tot farmecul vieții mele constă în unicitatea fiecărei simțiri și bucuria faptului că a fost o primă și ultimă oară. Voi oamenii nu apreciați aceste momente ca și cum ar fi singurele care vă fac cu adevărat fericiți deoarece nu știți sau nu vreți să descoperiți plăcerea în cele mai mărunte lucruri.
     - Ohhh…floare de magnolie, culege-mi lacrimile și transformă=le în petale, colorează-mi gândurile așa încât sa simt fericirea, conturează-mi micile plăceri într-un surâs candid de copil, adună-mi sentimentele și caută-mi teama, descoperă mi trupul și vezi-mi goliciunea sufletului, acoperă cu bucurie dezamăgirile, ajută-mă sa pătrund în intesitatea fiecărui lucru mărunt din viața mea însingurată.
     Dar tu deja ai descoperit toate acestea- spuse magnolia zâmbitoare- ai aflat de mult aceste lucruri și acum te rog să împărtășești și altor suflete ceea ce ți-am spus.
    - Promit solemn, am răspuns eu.
     Floarea de magnolie a oftat adânc și un ultim suspin a cuprins-o ca într-o mrejă a visului. A căzut în palma mea, iar eu de pe obrajii mei fierbinți, am cules petale trandafirii, însuflețite.”




   

Trecând pe lângă magnolia în floare


      Am auzit, mulţi dintre noi, despre Mulan, micuţa chinezoaică vitează. Majoritatea, din desenul animat. 
      Ceea ce nu se ştie e că e vorba despre Hua Mulan, care înseamnă Floare-de-magnolie şi vorbeşte despre o femeie care a devenit general, care a luptat în război alături de camarazii săi bărbaţi, în locul tatălui ei, care era prea vârstnic şi al fratelui, prea tânăr. În ea însăşi, Mulan adună principiile yin şi yang, echilibrând rafinamentul moral cu forţa fizică. Între războinic şi floare, Mulan culege gloria, dar nu rămâne în lumea bărbaţilor.
     După 12 ani de bătălii contra năvălitorilor din nordul Chinei, ea se întoarce în satul natal şi-şi reia existenţa feminină, uluindu-şi camarazii, care descoperă abia atunci că e femeie. 
    Legenda mai spune că împăratul află cu stupoare că unul dintre marii săi generali era femeie şi atunci îi propune, conform codului medieval, o mare onoare, să devină concubina lui. Mulan refuză. Împăratul se încăpăţânează şi, în final, constrânsă şi neavând altă opţiune, Mulan se sinucide, aruncându-se în propria spadă. Împăratul îi organizează funeralii grandioase, onorând-o cu un mare respect.
      ...Floarea de magnolie e stranie. E una dintre cele mai vechi plante cu flori de pe planetă, a asistat la viaţa şi moartea dinozaurilor şi e polenizată de un fel de gândaci care se hrănesc cu seva copacilor, din familia Nitidulidae, întrucât a apărut înaintea albinelor sau a altor insecte polenizatoare. Magnolia poartă numele lui Pierre Magnol, medic şi botanist francez, fost director al grădinii botanice din Montpellier.
      Sunt arbori sau arbuşti solitari, cu flori mari, a căror simbolistică e legată de demnitate şi nobleţe, ca şi de puritate. Limbajul florilor spune că doar un bărbat puternic oferă magnolii unei femei. E semnul că puteţi avea încredere în el în orice împrejurare. E semnul onoarei, al purităţii şi fidelităţii.
         ...Cireşii japonezi râd în hohote pe toate străzile. Magnoliile, discrete şi demne, îi privesc ca pe nişte copii năzdrăvani, alergând după zmeie. În fiecare an, magnolia de la crucea aleilor înfloreşte în liniştea ei, în timpul ei măsurat cu calm, în nepăsarea ei faţă de nebunia acestei lumi scuturate de războaie, calamităţi naturale, nucleare, crime şi alte nenorociri. Bujorii ei fascinanţi, delicateţea şi puritatea petalelor mă trimit departe în timp, printre armuri complicate, cai nechezând, tinere nobile privind lumea de la ferestrele unor fortificaţii din lemn şi piatră, acolo unde se zbat steaguri cu simboluri ascunse, un reper vertical al unei suavităţi tenace, care se opune lumii gălăgioase, neliniştite, în mişcare a războaielor...



sursa






      Magnolia denudata este cunoscuta in China antica sub numele de "Yu-Lan" , adica "orhideea de jad" ; magnolia fuscata este numita in chinezesta "Han hsiao hua" , adica "Floarea cu zambet secret" (sugerand zambetul iubitor al unei fete modeste) , iar magnolia yulan poarta denumirea de "Ying Ch'un hua" , insemnand "floarea care ii spune bun venit primaverii".

.
Recomandare    Dacă doresti să participi , in fiecare luni ,publică pe blogul tău , un   articol (video,text,imagini)  si daca vrei să-l impărtăsesti cu noi, inscrie articolul aici!

25 apr. 2015

Poezia inimii mele

Parfum de liliac



În colţul tăinuit, pe unde
Nici raza lunii nu pătrunde,
Prin liliacul din grădină,
Şopteşte vântul în surdină.

Aceleaşi fermecate unde
Bătrânul liliac ascunde,
Şi aceleaşi doruri risipite
Adună-n ramuri înflorite....

E mult de când al lui parfum,
Balsamul nopţilor de acum,
A răscolit al tinereţii veac...
Pierdut de mult în flori de liliac...


 de Emma Huri

24 apr. 2015

Reflexii în Oglinda

„Femeia pe valuri” de la Romarta -Galați

 




 Ascultând şi privind apa din arteziană, admirând sculptura, trecătorul trebuie să ştie că avem bafta unei lucrări a unui sculptor mare, Constantin Baraschi, instalată aici în 1966, chiar anul morţii sale.
    Academician, elev al marelui sculptor Paciurea – „Rodin-ul sculpturii româneşti” (la rândul său, elevul lui Rodin!), dar şi al celebrului Bourdelle şi al altor artişti francezi, autor al unor altoreliefuri de pe Arcul de Triumf  bucureştean şi al multor sculpturi de referinţă, de la statuia lui Carol I ,la cea a… soldatului sovietic.
   Rector la Belle Arte, Baraschi a realizat şi o pereche a sculpturii noastre, aflată în Colecţia Höhn, la Genova, a noastră fiind mai fin modelată, ne informează Corneliu Stoica în cartea sa „Monumente de artă plastică din judeţul Galaţi”.



Recomandare
Dacă doresti să participi ,publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip ,pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta ",(poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la"Reflexii in Oglinda"
Rubrica preluata la recomandarea lui Sorin


22 apr. 2015

Miercurea fără cuvinte

Dacã vrei sã participi ,mai multe detalii si multe imagini la CARMEN