Cateva trucuri de logica pentru a incurca mintea

Funia spânzuratului

Un prizonier condamnat la moarte este vizitat de păzitorului său, renumit prin şaradele sale şi prin faptul că spune doar o singură frază:

 "Veţi fi executat săptămâna viitoare între luni şi vineri. Dar execuţia va fi în ziua în care vă veţi aştepta cel mai puţin". După un moment de gândire, condamnatul surâse. El îşi explică atunci că nu va putea fi niciodată executat. "Nu poate fi vineri, căci dacă eu sunt încă în viaţă joi, aş şti că execuţia mea trebuie să aibă loc a doua zi. Aceasta nu va fi nici joi, căci dacă eu miercuri încă trăiesc, vinerea fiind exclusă, aş şti atunci că joi trebuie să fie ultima mea zi. Acelaşi raţionament se aplică pentru miercuri, dacă marţi eu sunt încă în viaţă. iar luni seara nu ar mai rămâne ca dată posibilă decât marţi, ceea ce se exclude la rândul său. În consecinţă, eu nu pot fi executat decât lunea viitoare şi, cum eu mă aştept la acest lucru, nu mă puteţi trimite la moarte luni fără a face derogare de la cuvântul dvs. Este evident că vă bateţi joc de mine."

Paznicul îi fixă drept în ochi şi îi spuse: "Vă asigur că spun adevărul". La răsăritul zilei de joi, prizonierul indignat este condus spre execuţie. "Sunteţi un mincinos" - strigă el furios paznicului. "Deloc, îi răspunde celălalt foarte calm. Dumneavoastră v-aţi convins de faptul că nu veţi fi executat. Din acel moment, oricare dintre zile este neaşteptată, şi aceasta este tot ceea ce eu am promis."


Cretanul  mincinos

Din secolul al VI-lea în.Ch. filosofii au controversat pe marginea frazei cretanului Epimenide, cum că toţi cretanii sunt mincinoşi. Dacă eu spun că este adevărat că mint, când mint, atunci nu mint, adică este fals că mint, iar dacă spun că nu este adevărat că eu mint când mint, atunci mint, adică este adevărat că mint. Astfel rezultă că este adevărat şi totodată fals că eu mint, adică eu mint şi nu mint în acelaşi timp. Se spune că poetul Philetas a fost într-atât de obsedat de această enigmă, încât a sfârşit prin a muri de frustrare.

Bărbierul satului

Un bărbat vizitează un orăşel cu un singur bărbier, care îi spune cu mândrie că el bărbiereşte numai pe aceia care nu se bărbieresc singuri. Călătorul pleacă zâmbind şi a doua zi se trezeşte de dimineaţă perplex, intrigat de aceeaşi întrebare care-l urmăreşte continuu: acest bărbier se bărbiereşte pe sine sau nu? Pentru că, dacă el se bărbiereşte pe sine, înseamnă că nu face parte din clasa celor care nu se bărbieresc singuri. Apoi, dacă el îi bărbiereşte numai pe aceia, rezultă că el nu se bărbiereşte pe sine. Dacă însă el nu se bărbiereşte pe sine, rezultă că face parte din clasa celor care nu se bărbieresc singuri şi deci se bărbiereşte singur.


sursa:.luxsublima.ro