"Sunt lucruri care nu vrem să se întâmple dar trebuie să le acceptăm, sunt lucruri pe care nu vrem să le știm dar tebuie să le învățăm, si oameni fără de care nu putem trăi dar trebuie să le dăm drumul." (Autor necunoscut)

30 mai 2011

Undeva, in gândurile mele...



Aş crede că ziua de 1 iunie a fost concepută nu pentru copii ci pentru copilul din tine. Acea parte a ta care nu a uitat să se bucure si care apreciază fiecare moment al vieţii sale, jucându-se indiferent de situatie.
Primul pas ar fi să-ti dai seama cât de mult te iubeşti cu adevărat. Pentru asta ar trebui să intelegi că există in tine un copil care are nevoie de răbdare, de toleranţa, de incurajare, de dragoste, de tandreţe… Nu ucide copilul din tine, indiferent la ce te provoacă viaţa



Acel copil "nebun" care nu vrea să crească si pe care-l iubesc atât de mult tocmai pentru acest lucru. "Majoritatea lucrurilor pe care le-am dorit in viată si pe care le-am obţinut nu mi-au fost de nici un folos. Copil fiind, totuşi, niciodată nu mi-am dorit să cresc mai repede sau să mă maturizez mai repede.
Copilul din mine ţipa după ele dar din păcate lumea evoluează intr-un mod tare ciudat Copilul din mine nu o să moară niciodată.. si nu o să-l las să moară chiar dacă ar vrea.




Ni voi inceta să visez,niciodată...De ce?
Pentru că sunt un copil mare cu imaginaţie bogată si căruia ii place foarte mult să se refugieze in lumea asta imaginară,cu speranta de mai bine,si in care văd mai multe persoane ,tot ca mine...
Să visezi nu e greşit si nici prea copilăresc,visezi pentru că speri,pentru că eşti liber să-ti doreşti totul in viată...
Visam multe inainte insă incepusem să uit cum e să visez,dar mereu imi aduc aminte că sunt tot un copil atunci când mai caut in mintea mea amintirile de când eram copil, mă trezesc la realitate si mă intreb iar :"Unde e copilul din mine?

La multi ani copilului din tine, acela care ori se joacă in voie, ori plânge intr-un colţ pentru că ai uitat de el…  


                 

Mi-e dor.

Ce n-aş da să mai pot trăi odată anii copilăriei...
Cănd noptile cu lună ascunsă priveam la ceru-ntunecat cu stele,

Când, in zilele ploioase, la geam stăteam si mă gândeam la razele de soare...
Mi-e dor...

Imi lipsesc lacrimile de crocodil pe care nu reuseam sa mi le-nghit
atunci când nu vroiam sa plâng... Mi-e dor...

Mi-e dor de câmpiile cu păpădii si de cărăbuşii jucăuşi de mai... si de macii roşii ca picăturile de sănge.

DA, copilă, mi-e DOR de tine!
te privesc in vis cu duiosia unei mame. Mi-e dor...
Mi-e dor sa fiu din nou ca tine...

Ce n-as da?
Aş da orice să te fac să nu te mai gândeşti la cum vei creşte,
... la cum vei arăta in rochie albă... Mi-e dor, copilă, dragă

Mi-e dor
să fiu iar TU!...

εïз ALiNA εïз

 

8 comentarii:

  1. Trebuie sa incercam sa mentinem copilul din noi cat mai mult posibil ca sa putem avea bucuria de a trai.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cristi;Să mai păstrăm in suflet o frantură de copilarie şi un zambet naiv.

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc IULISA , ce bine ca nu suntt singura care crede asta . La multi ani si copilului din tine . Ce frumos ai scris! Seara sublima !

    RăspundețiȘtergere
  4. Alm; multumesc,sa păstrezi seninătatea copilariei in viata ta.

    RăspundețiȘtergere
  5. Alice Georgiana;Sa ai mereu sufletul pur, zambetul gingas si viata fara griji, asemenea unui copil.

    RăspundețiȘtergere
  6. chiar daca as vrea nu cred ca as putea uita de copilul din mine; la multi ani si tie!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce randuri frumoase! Nu stiu cat de mult traieste copilul din mine, dar cu siguranta este acolo. Uneori isi face simtita prezenta si eu il las.

    RăspundețiȘtergere
  8. da, si copilul din mine traieste inca, altfel nu-mi mai zicea nevasta sa ma maturizez odata
    cand apare articolul de maine:))? abia astept!

    RăspundețiȘtergere