"Sunt lucruri care nu vrem să se întâmple dar trebuie să le acceptăm, sunt lucruri pe care nu vrem să le știm dar tebuie să le învățăm, si oameni fără de care nu putem trăi dar trebuie să le dăm drumul." (Autor necunoscut)

15 mar. 2015

Buna dimineata soare

     Un om si un câine mergeau pe un drum. Omul se bucura de frumusetea zilei, când, deodată, își dădu seama ca, de fapt, murise. Isi aducea acum clar aminte ca murise, iar câinele, care mergea lângă el, murise chiar cu mai multi ani in urma... Se întrebă: " Oare unde duce drumul asta?"...
    Dupa o vreme, ajunseră amândoi in dreptul unui gard înalt de piatra.
   Privindu-l mai indeaproape, vazu ca era facut dintr-o marmura foarte fina. Mai sus, pe colina, gardul era intrerupt de o arcada care stralucea in soare. Ajunsera acolo si vazu ca era incrustata cu perle, iar aleea care ducea spre ea parea pavata cu aur. El si câinele sau se apropiară de poarta si atunci observa, intr-o parte, un om șezând la un birou. Il intreba:
- Scuzati-ma, unde ne aflam ?
- Aici e raiul - raspunse acesta.
- Minunat, zise omul, pot sa va rog sa ne dati putina apa ?
- Bine'nteles, intrati inauntru. Am sa trimit imediat vorba sa vi se aduca niste apa cu gheata. Facu un gest si poarta incepu sa se deschida.
- Prietenul meu, poate intra si el ? - intreba călătorul arătând înspre câine.
- Imi pare rău, dar noi nu acceptam animale.
   Omul se gândi o clipa, apoi se intoarse si isi continua calea pe care pornise, împreună cu câinele sau.
   Dupa inca o lunga plimbare, pe vârful unei alte coline, pe un drum prăpădit de tara, dădură de o ferma, a cărei poarta parea ca nu avusese zăvor niciodata. De gard, nici nu mai era vorba. Se apropie si vazu un bărbat șezând rezemat de un copac si citind o carte.
- Scuzati-ma ! - i se adresa el. Aveti cumva putina apa?
- Da, desigur... e o cișmea ceva mai incolo.
- Si pentru prietenul meu ? - zise, arătând catre câine.
- Trebuie sa fie si o strachina, chiar lângă cișmea.
    Trecura de poarta si ajunsera la o cișmea veche, cu pompa. Omul si câinele băură pe saturate. Dupa ce terminara, se inapoiara la omul de sub copac.
- Ce loc este acesta ? - intreba călătorul.
- Acesta este raiul.
- Sunt total încurcat. Un cetățean, ceva mai jos, pe drumul asta, mi-a zis ca raiul este acolo unde era el.
- Te referi la locul acela cu alei de aur si zid de marmura ?... Acela e iadul.
- Si nu va deranjează ca ei folosesc acelasi nume ca si dumneavoastră ?!...
- Din contra, suntem fericiti ca ei ii triaza mai întâi pe cei care sunt gata sa-si lase in urma prietenii cei mai buni. 




Primăvara înseamnă renaștere și speranță. Să avem, deci, cu toții o primăvară minunată!
 
Recomandare    Dacă doresti să participi , in fiecare luni ,publică pe blogul tău , un   articol (video,text,imagini)  si daca vrei să-l impărtăsesti cu noi, inscrie articolul aici!

4 comentarii:

  1. Tare mult imi place aceasta povestire. Mai ales morala! :)
    Multumesc pentru urare! La fel!
    Buna dimineata soare! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Neața! Interesantă povestea ta! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce poveste interesanta, nu o stiam.Sa ai o saptamana frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  4. Depinde de prieteni.Unii sunt adevarati,alti ,numai masca.O saptamana buna!

    RăspundețiȘtergere